Lecturi de vacanță
1. ,,Revedere" de Mihai Eminescu
1. Tema poeziei: legătura dintre om și natură
Motivele poeziei: motivul pădurii(codrului), motivul copilăriei, motivul timpului
2. În poezia ,,Revedere,, de Mihai Eminescu, discursul liric este la persoana I. Dialogul realizat de codru și autor nu este povestit de către un narator, ci cele două personaje vorbesc față în față.
3. Figuri de stil întâlnite în poezie: 1. Personificarea: ,,Codrule, codrutule"
2. Comparatia : ,,tânăr precum eşti"
3. Repetitia : ,,Vreme trece, vreme vine"
4. Metafora: ,,Stele-mi scânteie pe lacuri"
,, Vântu-mi bate, frunza-mi sună"
4. Consider că titlul poeziei nu este o figură de stil, ci este un motiv. Titlul ,,Revedere" reprezintă motivul revederii dintre poet și codru.
5. Poetul pune în evidență în mod repetat comuniunea dintre om și natură, exprimând sentimente de nostalgie, bucurie, trisețe și de dor.
2. ,,Dorința" de Mihai Eminescu
1. Tema poeziei: iubirea trăită în armonie cu natura.
Motivele poeziei: motivul iubirii, motivul pădurii, motivul tinereții
2. Discursul liric din opera literară ,,Dorința" de Mihai Eminescu este realizat la persoana I. Autorul îi explică iubitei sale că iubirea lor este profundă și îi povestește despre pădurea unde vor petrece cele mai frumoase clipe din viața lor.
3. Figuri de stil întâlnite în poezie: 1. Epitetul: ,,ochi adânci"
2. Metaforă: ,,izvorul care tremură"
3. Personificare: ,,apele plâng"
4. În opinia mea, titlul ,,Dorința" de Mihai Eminescu redă un motiv. Acesta reprezintă motivul iubirii celor doi tineri îndrăgostiți și dorința autorului de a-i arăta iubitei sale frumusețile codrului.
5. Poetul își exprimă iubirea față de iubita sa, în versuri, povestindu-i frumusețile codrului, exprimând sentimente de iubire, fericire și de nostalgie.
3. ,,Ce te legeni ..." de Mihai Eminescu
1. Tema poeziei: trecerea ireversibilă a timpului
Motivele poeziei: motivul pădurii(codrului), motivul timpului, motivul schimbării
2. Discursul liric din opera literară ,,Ce te legeni..." de Mihai Eminescu, este la persoana I. Dialogul celor două personaje nu este povestit de către un narator, ci personajele sunt în convorbire directă.
3. Figuri de stil întâlnite în poezie: 1. Epitet: ,,Și mă lasă pustiit, Veștejit și amorțit"
2. Repetiția: ,,Fără ploaie, fără vânt"
3. Personificare: ,,Ce te legeni, codrule"
4. Consider că titlul acestei opere literare reprezintă o figură de stil și chiar și un motiv. ,,Ce te legeni..." exprimă o personificare și motivul pădurii/codrului.
5. Poetul marchează în opera sa literară trecerea timpului și schimbările ce se întâmplă pe parcursul anilor, dar și sentimente de tristețe, dor, nostalgie și de supărare.
4. ,,Gorunul" de Lucian Blaga
1. Tema poeziei: legătura profundă dintre om și natură
Motivul poeziei: motivul pădurii, motivul morții, motivul timpului
2. Discursul liric din opera literară menționată mai sus este la persoana I și în unele cazuri la persoana a II- a. Autorul vorbește despre sine și în unele versuri ale operei sale menționează gorunul folosind persoana a II- a.
3. Figuri de stil întâlnite în poezie: 1. Comparația: ,,bate ca o inimă un clopot"
2. Epitet: ,,zvonuri dulci"
3. Personificare: ,,Gorunul meu mă știe și eu îl știu pe el "
4. Consider că titlul ,,Gorunul" din opera literară menționată anterior nu întruchipează vreo figură de stil, ci mai de grabă reprezintă motivul pădurii care este regăsit în poezie.
5. Poetul exprimă în poezia sa iubirea față de natură alături și de alte sentimente precum dorul, nostalgia, frica și tristețea.
5. ,,Vară" de Lucian Blaga
1. Tema poeziei: comuniunea dintre om și univers
Motivele poeziei: motivul naturii, motivul luminii, motivul arșiței
2. Discursul liric din opera literară a poetului Lucian Blaga este realizat la persoana a III- a. Autorul povestește fără să ia parte la acțiune și descrie vara în toată splendoarea ei.
3. Figuri de stil întâlnite în poezie: 1. Metaforă: ,,Pământu-ntreg e numai lan de grâuşi cantec de lăcuste."
2. Comparație : ,,grăunţele ca nişte prunci ce sug."
3. Personificare : ,,timpul îşi întinde leneș clipele"
4. Consider că titlul ,,Vara" din opera literară menționată anterior, nu este o figură de stil, ci este unul dintre motivele care se regăsesc în această poezie.
5. Poetul redă în opera sa literară frumusețea naturii în timpul verii, pe lângă alte sentimente de nostalgie și de fericire.
6. ,,Izvorul nopții" de Lucian Blaga
1. Tema poeziei: misterul universului
Motivul poeziei: motivul nopții, motivul iubirii, motivul luminii
2. Discursul liric din opera literară menționată mai sus este la persoana a II- a. Autorul face o descriere ochilor iubitei sale și îi compară cu un izvor de noapte.
3. Figuri de stil întâlnite în poezie: 1. Epitet: ,,ochii tăi, adânci"
2. Asemănarea: ,,ochii tăi sunt izvorul"
3. Opoziția: ,,Aşa-s de negri ochii tăi, lumina mea."
4. În opinia mea, titlul ,,Izvorul nopții" este ca figură de stil asemănarea din punctul anterior, dar în schimb nu este un motiv întâlnit în text.
5. Poetul prezintă în poezia sa portretul ochilor iubitei sale, caracteizați în toată splendoarea lor și în același timp emanând sentimente de dragoste, afecțiune și de bucurie.
7. ,,Zdreanță" de Tudor Arghezi
1. Tema poeziei: lumea copilăriei și afecțiunea față de animale
Motivul poeziei: motivul copilăriei, motivul animalelor, motivul jocului
2. Discursul literar al operei literare menționate adineauri este la persoana a III- a. Autorul povestește acțiunea fără a lua parte și nu poate intervenii orice ar fi.
3. Figuri de stil întâlnite în poezie: 1. Personificare: ,, Zice Zdreanță-n gândul lui"
2. Epitet: ,, E un câine zdrențuros"
3. Onomatopee: ,,a-njurat cu un lătrat"
4. Consider că titlul operei literare menționate mai sus nu este o figură de stil, ci acesta exprimă motivul animalelor, care se regăsește în poezia dată.
5. Poetul vrea să transmite prin poezia sa sentimente de bucurie, veselie, joacă și viclenie.
8. ,,Testament" de Tudor Arghezi
1. Tema poeziei: rolul poetului și creația literară
Motivul poeziei: motivul testamentului, motivul ,,cărții"(al minții), motivul suferinței
2. Discursul liric din opera literară menționată anterior este la persoana I și la persoana a II- a. Autorul discută cu o persoană anonimă, fără ca persoana respectivă să răspundă sau să intervină.
3. Figuri de stil întâlnite în poezie: 1. Metafora: ,,un nume adunat pe o carte"
2. Epitet: ,,Durerea surdă şi amară"
3. Enumerația: ,,bube, mucegaiuri şi noroi"
4. În opinia mea, titlul ,,Testament" al operei literare de mai sus nu este o figură de stil, dar în schimb acesta reprezintă motivul testamentului care este regăsit și în poezie.
5. Poetul pune în evidență în mod repetat diferența dintre vremurile vechi și cele de astăzi. Strămoșii săi lucrau de dimineața până seara pe câmpuri, în timp ce autorul astăzi lucrează cu mintea. Acesta transmite sentimente de tristețe, supărare și de nostalgie.
9. ,,Rugă de noapte" de Tudor Arghezi
1. Tema poeziei: inocența copilului și relația cu divinitatea.
Motivul poeziei: motivul copilăriei, motivul rugăciunii, motivul divinității
2. Discursul liric din opera literară a poetului Tudor Arghezi este realizat la persoana I și a II- a. Autorul discută cu Dumnezeu prin rugăciune, vorbind despre sine și adresându-se direct lui Dumnezeu.
3. Figuri de stil întâlnite în poezie: 1. Metaforă: ,,Cuvântul meu să fie plug"
2. Comparația: ,,Trecând ca șerpii când se plimbă"
3. Epitet: ,,visul strivit"
4. În opinia mea, titlul ,,Rugă de noapte"nu este o figură de stil, ci consider că acesta reprezintă motivul rugăciunii care se poate regăsi în poezia de mai sus.
5. Poetul vrea să transmită prin opera sa literară importanța comunicării omului cu Dumnezeu și cât de important este să ne rugăm, emanând semtimente de iubire, compasiune, empatie și de dor.
(Vlad Sabadîș)
Comentarii
Trimiteți un comentariu